vineri, 18 martie 2011

Foametea si legatura ei cu Fukushima, instabilitatea Araba si Biocombustibilii

Dezastrul din arhipelagul Nipon, chiar daca este de proportii cataclismice, va fi depasit de harnicul si curajosul popor Japonez. Ca si in cazul cutremurului de la Kobe, in 5 ani totul va fi istorie, sortat uitarii. Nu acelasi lucru cred ca poate fi spus de impactul acestui dezastru asupra producerii de energie nucleara.

Oamenii de rand, giganticele mase populare, indiferent in ce tara se afla ele, nu au capacitatea intelegerii ca beneficiile energiei nucleare sunt cu mult mai mari de cat riscurile aferente. Politicienii in perpetua goana dupa suportul maselor mai mult ca sigur vor merge catre inchiderea reactoarelor actuale, si blocarea dezvoltarii de reactoare viitoare marind astfel cu mult dependenta de energia fosila, (carbuni, gaz, petrol, etc). Cresterea cererii de petrol se intersecteaza astfel cu “Peak Oil” asigurand o potentiala crestere continua a pretului barilului. (Peak Oil nu cred ca mai poate fi serios demontat tinand cont de scaderea dramatica a productiei in Mexic – Cantarel, Norvegia – North Sea, reevaluarii in scadere masiva a rezervelor Shell sau Saudi Aramco, etc.).

Un grup de oameni poate flamanzi atunci cand pretul mancarii creste peste capacitatea acestora de a achizitiona minimul necesar imput caloric. Mancarea insemna agricultura, iar agricultura insemna energie fosila, gaz metan in ingrasaminte, pentrol in insamntare, recoltare, pesticizare si ierbicizare, si nu in ultim rand in transport si in procesarea productiei agricole.  Pe scurt, cresterea cererii de energie fosila va genera o crestere a pretului petrolului ce va genera o crestere a pretului mancarii, fapt ce va mari drastic numarul oamenilor ce vor suferi de foame.

Din pacate lucrurile nu se termina aici. Foametea genereaza instabilitate, miscarile din lumea araba fiind elocvente in aceasta privinta. Nu fundamentalismul Islamic a reusit sa rastoarne autoritatile statale, si nici coruptia conducatorilor sau dorinta de libertate democratica in stil vestic. Foametea este scanteia ce a provocat si inca provoaca instabilitatea in lumea araba. Cum reactioneaza autoritatile statale ale tarilor producatoare de petrol? Simplu, sa luam exemplul Arabiei Saudite ce si-a cumparat linistea prin intermediul unui support financiar claselor sociale defavorizate de 35 Miliarde Dolari. Dar de unde sa aibe statul Saudit acesti bani daca nu dintr-o crestere si mai mare a pretului petrolului? Pret marit ce va genera o crestere a pretului alimentelor ce la rand va putea genera o reactie in lant de cresteri subsecvente. Dar nu toate statele producatoare de petrol reusesc sa isi cumpere linistea, in unele, foametea ducand la revolte ce degenreaza in razboi civil, si de aici oprirea exportului de petrol, vezi Libia, si Bahrein: asta cauzeaza cresterea pretului petrolului, si iarasi avem un lant vicios de crestere a pretului mancarii

Un pret ridicat al petrolului face rentabila productia de biocombustibili, biogaz (etanolul) si biodizel. Acest lucru diminueaza semnificativ productia agricola alimentara, o productie scazuta pe fundamental unei cereri in crestere generaza marirea semnificativa a preturilor (se poate observa la pret grau, porumb, etc), mecanismul marire pret alimente si foamete ne mai trebuind fi explicat din nou.  

In paragrafele anterioare am mentionat cresterea continua a cererii atat pentru energie cat si pentru produsele energetice. Pe lnga cauzele clasice gen crestere demografica si crestere economica, o alta cauza majora este tiparirea de bani fara acoperire (“Quantitative Easing” spre exemplu) la nivel global cu efect profund inflationist. Din pacate acesti bani tipariti ajung mai intii la anumite clase selecte ale societatii ce isi permit sa liciteze in sus pretul atat al energiei cat si cel al alimentelor, in detrimentul claselor sarace la care acesti bani ajung deaja depreciati de puterea de cumparare initial tiparita. Tiparirea fara acoperire si pierderea puterii de cumparare a banilor genereaza refugii in produsele financiare cu support energetic si sau alimentar. Pe fondul acestor refugii, o intrega industrie speculativa a explodat in ultimul deceniu, amplificand si mai mult riscurile de escalare a preturilor alimentare si energetice.

Recent, un studiu Japonez a identificat Romania ca fiind un candidat serios la o potentiala criza alimentara. Reactile autohtone la aceasta stire au fost din pacate profund politicizate, adevarul fiind totusi ca noi Romanii suntem dependenti in proportie de 60-70% de alimente importate. Cum de am ajuns din granarul Europei aici?

2 comentarii:

albanezul spunea...

mi-a placut articolul.cred ca e profund realist ,concis si la obiect

Deceneu spunea...

Am urmarit o emisiune la tvr in care era invitat ambasadorul Japoniei la Bucuresti.
De mai multe ori a repetat ca japonezii se ajuta, si fac lucrurile bine. Ca pentru ei sa se achite de sarcini exemplar este mai important decat salariu. Asta-i baza culturii lor si asta i-a propulsat. Se observa ca si in Europa tarile care pun accentul pe calitatea lucrului facut si pe socializare (Germania, Suedia etc..) sunt mai dezvoltate.
La polul opus suntem noi care avem filozofia sa fraierim pe vecin sa ne fie noua bine, sa vindem un lucru prost si sa ne bucuram de chilipir.
Jocurile piramidale si privatizarile asta au vizat, au transferat avutia de la uni la altii fara sa produca valoare. Abordarea aceasta fiecare pe cont propriu nu duce la evolutie si dinamiteaza increderea
si socializarea.