joi, 16 iunie 2011

AUTOCORUPTIA

Unul din rolul justitiei ca putere independenta in statul de drept este acela de a proteja omul de rand de abuzurile celor alesi sa il conduca atunci cand acestia nu ii mai reprezinta in mod legitim interesele, si de ce nu, de a proteja drepturile individuale de dictatura majoritatii.

Cu cat creste influenta politica in justitie cu atat cresc sansele unor derapaje totalitare, in care omul de rand este victima sigura atunci cand prea puternicul politic i se opune.

Este adevarat, justitia nu functioneaza cum ne-am dori, dar inainte de a hotara masuri reparatorii trebuie sa intelegem boala pentru a putea aplica un tratament corect. Mediatic, boala justitiei sa transforma intr-un singur cuvant. CORUPTIE, iar masura reparatorie un cal troian evident dorit de politicienii de pretutindeni si anume limitarea independentei justitiei si subordonarea iei politica. Nu mai este nici un scret ca per capita avem cam cei mai multi angajati ai serviciilor sectere din toate tarile; oare chiar crede cineva ca exista macar o soapta rostita de magistrati ce nu este inregistrata? Ca atare. coruptia existenta in justitie nu poate fi de cat doar cea tolerata si sau cea care este in interesul celor ce sunt la putere. Cu toate acestea, coruptia gen mita este mult mai mica in relitate de cat portretizat in mas media controlata de cei aflati la putere, ce au vesnic interesul in a identifica un tap ispasitor pentru a distrage atentia in fata omului de rand de la propria incompetenta si / sau reavointa.

Adevaratele cauze ale nefunctionalitatii justitiei sunt legile proaste si contradictorii create de politicieni, supraincarcarea instantelor sau mai bine spus insuficienti magistrati gratie tot binevointei politicienilor, pregatirea precara, si nu in ultim rand lipsa de character a unor magistrati.    

Cea mai mare sursa de "coruptie" in Romania este AUTOCORUPTIA si nu banii sau mita primita de uscaturile aferente ori carei paduri. Autocoruptia este acel act exercitat de un magistrat impotriva vointei si constinei sale si mai presus, impotriva legii, cauzat de pseudo santajul efectuat de toti cei ce se afla la putere prin intermediul institutiilor statului subordonate politic precum servicii secrete, procuratura, ANI, CSM, etc. Teama magistratului de ce ar putea pati daca emite decizii neconforme cu vointa puterii politice genereaza in cazul celor slabi de inger AUTOCORUPTIA; decizii gresite, si impotriva interesului omului de rand.

Contrar tendintei actuale de linsaj mediatic a magistratilor ce se opun controlului politic, cei ce sunt demonizati de politicienii ce se perinda la putere trebuiesc venerati ca adevaratii aparatori ai omului de rand si a statului de drept. 

Recent, autoritati statale subordinate politic au reluat initiativa remedierii problemelor justitiei, din pacate fara un diagnostic corect identificat in prealabil. Solutia, un mai mare control al politicului asupra justitiei nu va rezulta de cat intr-o reducere suplimentara a factorilor ce apara omul de rand de abuzurile politicienilor ce se perinda la putere.

Precum mentionat mai sus, legislatia in Romania este contradictorie; este aproape imposibil sa iei o decizie in baza unei legi fara sa nu incalci nu stiu cate prevederi a altor legi sau ordonante sau clazue constitutionale sau decizii a curtii supreme etc. Adaugi faptul ca legislatia este in continua schimbare, iar instantele sunt supra aglomerate, magistratilor  neoferinduli-se timpul necesar aprofundarii corecte a dosarelor rezulta un sistem in care toti magistratii care sunt activi profesionali vor fi vinovati garantat de "n" incalcari ale prevederilor legale daca imunitatea in ceea ce priveste deciziile luate este dizolvata.  Rezultatul poate fi unul cataclismic; putinii judecatori competenti si cu coloana vertebrala vor parasi sistemul spre avocatura, iar cei ce raman, vor fi perpetu la cheremul politicului, cine nu da sentinte "cum trebuie" este luat pe sus deoarece evident toti sunt vinovati de ceva pentru ca asa e sistemul croit. Riscam astfel sa ne intoarcem in anii 50 can secretarul de partid dcidea dupa bunul plac cum si cand sa se faca dreptate. Asta oare ne dorim?

Justitia nu functioneaza cum ar trebui, imbunatatile trebuie sa fie reale, intru interesul omului de rand si nu agravante, detrimentale statului de drept.

Unii cititori se pot intreba ce are Justitia cu Economia. Are! Dorinta controlului justitiei de catre politic nu rezida in realizarea derptati ci in control si deci in influenta asupra rezultatul muncii altora, a banilor si deci a modului in care functioneaza economia si spre beneficiul cui.

O justitie nefunctionala insemna diminuarea competitivitatii si deci a eficientei economice generale, insemna o alocarea gresita a resurselor si deci iarasi o diminuare a bunastarii economice, insemna o remunerare injusta a omului de rand pentru efortul depus.

Ca societate per ansamblu, trebuie sa fim foarte atenti ce acceptam din partea politicului, drumul spre iad e pavat cu bune intentii.