Isărescu: “Stimularea consumului este o idee proastă"

Presedintele Bancii Nationale Romane (BNR), Domnul Mugur Isarescu, a iesit recent pe mass madia si a proclamat sus si tare ca “Stimularea consumului este o idee proasta”. De acord! Dar de ce BNR sub obladuirea sa in ultimi 21 de ani a practicat tocmai contrariul a ceea ce propavaduieste?

Precum am mai scris in articole anterioare, BNR a marit baza monetara din economie de 8 ori in ultimi 8 ani. (800%) Tiparirea de bani fara acoperire si distribuirea acestora in economie genereaza cerere de consum fara acoperire in productie. Aceasta cerere suplimentara este echilibrata de inflatie, unde pretul unitar creste pana cand cantitatea de bani este proportionala cu pretul bunurilor si serviciilor produse. Cererea suplimentara generata de tiparirere de bani fara acoperire este echilibrata si de satisfacerea acestei cereri cu bunuri si servicii produse in alta parte. Importuri mai exact. De aici vin si deficitele pana nu demult enorme ale Romaniei moderne. Dar sa exemplificam:

Asumam o economie in echilibru formata din productie de 10 oua si o cantitate de bani de 10 lei. Ce se intampla daca Banca Nationala tipareste fara acoperire inca 10 lei si distribuie acesti bani populatiei prin variate metode? Cantitatea de bani va creste la 20 de Lei, cererea de oua va creste la 20 de oua, dar economia produce doar zece! De unde diferenta? DIN IMPORT! Si IATA CUM BNR STIMULEAZA CONSUMUL NESABUIT!  Povestea reala este ceva mai complicata, cererea suplimentara generata de tiparire fara acoperire fiind echilibrata de o combinatie intre inflatie, importuri si politici fiscale.

Povestea nu se opreste aici, metodele prin care BNR stimuleaza activ consumul de bunuri si servicii fara acoperire, hai sa il numim consum nesabuit, nu se sfarste cu tiparnita. Prin puterea de reglementare asupra sistemului bancar, BNR s-a folosit din plin si de aceasta parghie pentru stimularea consumului. In plina bula expansionista, clar nesustenabila chiar si unui orb de ce oare BNR a relaxat creditarea pana la limite absolut jenante? Cine a aprobat ca rata lunara la credite sa poata creste de la 30% la 70% din veniturile medii lunare? Si asta la momentul in care romania consuma mai mult de cat producea in valoare de peste 20 miliarde EURO! Intr-un moment in care consumul era clar nesustenabil BNR a turnat gaz pe foc stimuland si mai mult un consum nesabuit fapt ce a garantat ca actuala recesiune sa fie mult mai dura de cat ar fi trebuit sa fie. 

Pentru ca stimularea consumului nesabuit sa fie garantata, BNR a mers si mai departe! A garantat preturi accesibile bunurilor din import! Cum? Folosinduse de prerogativele legislative pentru a ghida cursul RON la valori ce confera putere de cumparare artificial de mare, mult peste capacitatea naturala a economiei. De la revolutie si pana azi, BNR a practicat mereu dobanzi de referinta cu mult peste cele dictate de echilibrul economic, stimuland astfel finantarea prin capital strain a consumului nesabuit autohton.  

Domnul Mugur Isarescu, arata cu degetul ideile proaste din ograda politicienilor refuzand sa observe ideile catastrofale ce le impune noua tuturor. 

Observa oare cineva ca ideile proaste ale politicienilor de stimulare a consumului nesustenabil sunt posibile doar sub obladuirea BNR? Cu ce bani maresc politicienii beneficiile populiste de crestere a veniturilor si asistentei sociale neacoperite in crestere de productivitate? Cu bani imprumutati intern si extern de catre statul roman. Fara tiparnita BNR, creditarea interna a statului s-ar fi lovit de zid de mult timp, iar ce externa asisderea (fara managementul cursului de schimb si a dobanzii de referinta).

CONCLUZIE:

BNR a fost si este promotorul principal al stimularii cresterii consumului nesustenabil, neacoperit de crestere a productiei de bunuri si servicii.

NEDUMERIRE:

Imi este greu sa cred ca cele scrise mai sus nu sunt arhi cunoscute si intelese de conducatorii BNR, ce nu pot sa inteleg insa este de ce se iau atatea masuri de stimulare a consumului bunurilor de sorginte straina cand acest lucru clar dauneaza grav tuturor locuitorilor acestei tari?

Foametea si Aurul

Dupa cum toata lumea stie Romania este dependenta de importuri pentru a asigura hrana necesara populatiei. Dar ce s-ar intampla daca brusc nu am mai avea bani cu ce sa cumparam din tari straine alimentele necesare supravietuirii? O criza alimentara de proportii, o foamete ce ar depasi cu mult istorioarele Nord Coreene mai mult sau mai putin recente.

Poate criza actuala sa declanseze un cataclism alimentar in Romania? Deocamdata nu, chiar daca anumite categorii sociale mai sarace s-ar putea trezi cu venituri insuficiente pentru asigurarea unui minim necesar imput caloric.

In toamna anului 2008 intreg sistemul financiar global bazat pe bani fara nici o valoarea intrinseca (fiat) a fost la un pas de colaps. Greselile ce au generat criza, nu au fost solutionate, din contra, alcoolicul a fost tratat cu si mai mult alcool pentru a fi scos din sevraj. Astazi valoarea diferitelor instrumente speculative financiare depaseste cu mult un quantum de zece ori produsul brut global. Riscul unei viitoare panici bancare globale ce ar putea genera rejectarea totala a banilor fara valoare intrinseca de catre populatie nu este exclus, Intrebarea nu este daca, ci cand?

Pentru evitarea unei catastrofe in situatia unei panici bancare in care banii actuali ar ramne fara valoare, majoritatea statelor suverane, mentin rezerve de aur. Chiar daca aurul este considerat in ziua de azi o relicva barbara din punct de vedere financiar, nimeni nu poate nega faptul ca puterea de cumparare a aurului s-a pastrat nealterata de la inceputul civilizatiei umane si pana azi.

In situatia unei crize globale in care nimeni nu mai accepta plata in bani fara valoare intrinseca, rezerva de valuta a Romaniei ar valora zero. Cu ce ar mai achizitiona Romania necesarul de hrana pentru evitarea unei foamete? Singurul raspuns posibil, cu aurul din rezerva.

Oficial Romania prin intermediul Bancii Nationale Romane are o rezerva de aur de 103.7 tone. O mica parte se afla Romania, restul este depozitat / imprumutat prin intermediul unor burse specializate din Londra, Zurich etc. Exista suspiciuni ce par bine intemeiate (aici las cititorul sa se documenteze singur) ca principalele burse de tranzactionare a aurului inclusiv LBMA practica impreuna cu BIS (Bank of International Settlements) un sistem fractional reserve (rezerve fractionare). Pentru necunoscatori asta insemna ca daca 100 de persoane aduc spre depozitare 100 de lingouri, bursa in loc sa pastreze in siguranta cele 100 de lingouri le imprumuta in in mare parte in mod netransparent pentru a isi mari profiturile. Cand bursa mai are fizic in seif doar 5 lingouri este sufficient ca sa vina la ghiseu zece persoane sa ceara zece lingouri ca bursa intra in incapacitate de a returna lingourile. Chiar daca aceste burse ar fi bine capitalizate de bancile centrale cu bani fara valoare intrinsica in situatia unei crize globale sus mentionate, valoarea banilor ar tinde catre zero iar aurul ca pret in acesti bani ar tinde catre infinit facand achizitionarea aurului de pe piata de catre burse pentru inapoierea aurului fizic datorat imposibil.  

Pe scurt, sansele ca intr-o criza bancara globala, Romania sa isi recupereze aurul depozitat sau imprumutat peste hotare este inexistent, negand astfel insasi rolul aurului de rezerva pentru zile negre atunci cand nici un alt mijloc de schimb nu ar mai avea valoare.    

Tinand cont de actuala instabilitate economica si politica globala care sunt oare sansele ca in urmatorii 10 sau 20 sau 30 de ani sa avem o criza bancara globala?  Chiar daca mici, ori ce risc este mult prea mare pentru o Romanie dependenta de atlii alimentar si cu o rezerva de aur potential indisponibila tocmai atunci cand ar fi nevoie de ea mai mult si mai mult.

Dependenta alimentara nu este singura, ea se extinde si asupra energiei si altor resurse naturale strict necesare vietii de zi cu zi.

Imi vine greu sa cred ca BNR nu ia decizii altfel de cat prin perspectiva unei anlaize de risc asupra sigurantei nationale, si totusi de ce a instrainat aurul?