Dezinformare Statistica

Cunoscutul autor Mark Twain spunea in ordinea gravitatii de la mic la mare: “There are lies, damned lies and statistics” (Exista Minciuni, Minciuni Abominabile si Statistici).

In vremurile nu demult apuse ale Epocii de Aur, statul prin ale sale entitati ne raporta / informa de productii stratosferice la hectar, de cresteri economice continuii fantasmagorice (Produs Intern Brut (PIB)), de inexistenta inflatiei si asa mai departe; minciuni pe fata ce pe bun merit nimeni nu le credea.

In ziua de azi, sub asa zisa democratie, autoritatile statale abilitate sa culeaga date statistice / economice si sa informeze asupra inflatiei, cresterii PIB, variatii salariale, etc, sunt crezute fara cracnire de catre mas media, cetatenii de rand si mai grav de catre mediul financiar - academic. Nimic rau in asta daca informatiile furnizate ar fi corecte real nu doar legal.

Sa dam cateva exemple:

1. Inflatie. Institutul National de Statistica (INS) are o metodologide de calcul a inflatiei legal aprobata ce contine anumte mecanisme ce distorsioneaza grav inflatia raportata, cu potential clar de subestimare.

A. Ajustare Calitate

Sa zicem ca pretul la paine creste cu 10%, ce se va include in “cosul statistic”? O crestere de 10%? Gresit! Se va include o scadere de minus 10%. Cum asa? Datorita ajustarii de calitate! Se permite prin nu stiu ce obscur OG## cresterea cantitatii de aditiv E### folosit ce va permite mentinerea painii proaspete cu 2 zile mai mult deci o imbunatatire de calitate in opinia INS de 10% si de folosirea aditivului E### ce va face painea mai moale deci inca o imbunatatire de calitate de 10% rezultand o totala imbunatatire de calitate de 20%. Ca urmare (+)10% + (-20%) rezulta ca de fapt painea s-a ieftenit cu 10%. Asta este apoi ponderat inclus in cosul de bunuri si servicii pe baza caruia se calculeaza inflatia si voila, rezulta o inflatie mai mica de cea cea de fapt reala. Din lipsa de spatiu si timp nu abordez o sursa masiva de scadere a inflatiei raportate prin evaluari eronate de imbunatatire calitativa a produselor ce incorporeaza technologii avansate (masini, calculatoare, electrocasnice, etc.)

B. Substitutii

Pentru faptul ca totusi painea a crescut la pret cu 10% vine INS si ne spune ca a scazut consumul de paine cu 30% si a fost inlocuit cu mamaliga! Tinand cont ca 400grame mamaliga este sa zicem cu 50% mai ieftina, vine INS si ne spune ca ponderea din cosul de consum a painii a mai scauzt de fapt cu inca 15% datorita faptului ca o parte din cetateni nu isi mai permit paine si au trecut pe mamaliga. Per total cu ajustarea de calitate costul painii si a substitutului acesteia a scazut conform INS cu 25% chiar daca in realitate pretul a crescut cu 10%. Diferenta intre ce suntem informati si realitate este uriasa, de 35%.

C. Medii Geometrice

Nesatisfacuti de efectele deflationiste prin folosiorea Substitutiilor sus mentionate, statisticienii au hotarat sa foloseasca medii geometrice in loc de aritmetice pe cosul de bunuri si servicii pe baza caruia se calculeaza inflatia. Mediile geometrice au darul de a scadea arbitrar ponderea bunurilor si serviciilor ce cresc in pret in favoarea celor care au crestere zero rezultand astfel in inflatie raportata adeseori mult sub cea reala. 

D. Pondere Cos Bunuri si Servicii pe baza caruia se calciuleaza inflatia

Teoretic pentru a putea observa si estima o schimbare trebuie sa comparam mere cu mere. In cazul inflatiei acest lucru nu este valabil, an de an comparam mere cu pere, apoi pere cu portocale si asa mai departe. INS stabileste adeseori arbitrar schimbari de preferinte de consum si ca urmare ponderea procentuala din cos a unui anumit serviciu sau bun variaza. Foarte interesant este coincindeta faptului ca in general bunurile si serviciile care cresc cel mai mult in pret li se scade ponderea iar cele ce scad sau stagneaza li se mareste ponderea dinclo de modificari ce ar putea fi considerate de bun simt.

De neignorat este si ponderea inflationista a consumului statului de bunuri si servicii prin ale sale investitii si achizitii de servicii si consumabile. Ca urmare a presiunilor exercitate de forurile UE, marja de profit real si ca urmare costul bunurilor si serviciilor achizitionte de stat au scazut comparativ cu evolutiile de pret ale pietii libere ca urmare avem in ultimi ani un efect ce aparent pare deflationist, ce trage in jos inflatia raportata; totusi spaga nu cred ca poate fi contorizata in evaluarea statistica.

Nu mai adug lipsa din cos a rezidentialului, lucru ce reprezinta cea mai importanta cheltuiala in viata tuturor. In America spre exemplu acesta are o pondere ~25%. Va imaginati ce inflatie am fi avut in anii 2006 – 2008 cand pretul imobilellor s-a triplat?

2. Produs Intern Brut (PIB)

Sa asumam ca ni se raporteaza o crestere a PIB nominal cu 4% ce combinat cu o inflatie raportata de 2% rezulta la o crestere de PIB neta de 2%. Prin metodologia de calcul sus mentionata, foarte usor o inflatie raportata de 2% poate de fapt sa fie de 6% si ca urmare o crestere de PIB nominal de 4% sa fie in realitate o scadere economica de 2%.

Ingrijorator pare sa fie imprumutarea din aleii vestice a pomparii PIB via autoconsum. Faptul ca o importanta parte a populatiei traieste din subzistenta via 3 gaini si 5 stiuleti de porub, nimeni nu contesta, dar atunci cand incepi sa contabilizezi la productie si consum “discaunturi” oferite de vanzatori, si auto consum a la mi-am spalat singur geamul ca atare am avut un venit si un consum de x ce se contabilieaza in PIB, incepem sa avem probleme majore suplimentare distorsiunilor provenite via ajustrea cresterii la inflatie.

Subordonarea politica a unor institutii de stat gen Institutul National de Statistica sunt din start un conflict de interes; ce partid politic aflat la putere ar nominaliza o conducere alta de cat una capabila sa cosmetizeze “legal” informatiile pentru a da bine capitalului politic?

Metodologiile de calcul legale a Inflatiei, PIB, etc, dezinformeaza alte entitati ale statului, entitati juridice private si cetateni de rand ce ca urmare a informatiilor primite iau decizii gresite si complet daunatoare lor insile si cu efecte semnificativ negative macroeconomic asupra intregii tari.

A. STAT

Supraestimarea de crestere PIB, subestimarea inflatiei si asa mai departe genereaza predictii gresite a veniturilor viitoare si deci deficite bugetare surpriza ce sunt finantate adeseori prin credite si nu rareori prin mariri de taxe, ambele foarte daunatoare pe termen atat scurt cat si lung intregii economii.

B. FIRME

Subestimarea inflatiei de catre firme insemna targetarea gresita a unui profit nominal ce in realitatea ajustat la o inflatie adevarata poate de fapt insemna pierdere si deci decapitalizarea invizibila a multor firme din Romania. (sindromul “am profit an de an dar o duc tot mai prost si nu stiu de ce”)

Supraestimarea PIB poate insemna productie de catre firme peste capacitatea de absorbtie a pietii prin crestere si ca urmare stocuri marite si o volatilitate mai mare a ciclurilor economice cu efecte deseori dezastruase in materie de lichiditate pe termen scurt si mediu.

C. PERSOANE FIZICE

Subestimarea inflatiei poate duce la saracirea omului de rand ce isi tine economiile muncite din greu la banci ce ofera dobanzi ce apparent sunt mai mari ca inflatia dar in realitate adeseori nu acopera pierderea puterii de cumparare. Un ban de zile negre sa zicem pentru batranete pus deoparte la banca astfel isi poate pierde o mare parte din puterea de cumparare pana in momentul in care el trebuie sa fie folosit.

Feudalism sau SCHIMBARE

Economia de piata este benefica tuturor atunci cand ea este libera, cand castigatorii sunt selectati de piata pe criterii de efort, competenta, inovatie, asumare de risc, economisire. Atunci cand piata nu este libera si sau este distorisonata profund de catre stat, antreprenorii corecti si inovatori sunt dati la o parte, locul lor fiind luat de acei indivizi doritori si capabili de a incalca legea, lucru, ce automat duce catre saracirea generala a populatiei si catre feudalizarea statului; multi saraci si putin extrem de bogati.

Taxele mari si incapacitatea statului de a penaliza toate entitatile si toti indivizii ce nu isi platesc darile sunt unele din obstacolele principale in calea bunei functionarii ale unei economii de piata libere si generatoare de prosperitate tuturor claselor sociale.

Asumam o firma cu profitabilitate bruta de 8.5% si activitate pentru simplificare formata exclusiv din valoare adugata, (manopera spre exemplu). In acest caz din 100 de lei incasati cash de la un client pentru bunurile si serviciile oferite statul, prin TVA, taxe pe munca, taxa profit si taxa pe dividende incaseaza din start aproximativ 55.5 lei. Dar statul nu se limiteaza la aceste taxe, numarul lor fiind mult mai mare. In fapt pe langa taxele enumerate mai sus un atreprenor trebuie sa mai faca fata la taxa proprietate cladire, taxe pe vehicule, acize pe benzina, taxe vamale, si nu in ultimul rand o mega taxa ascunsa tuturor – taxa inflatiei. Cumulat si in termini reali bietul Antreprenor Corect din 100 de lei incasati de la client cel putin 70 de lei sunt luati de catre stat. Din 30 lei ramasi Antreprenorul trebuie sa isi plateasca angajatii si sa isi asigure o minima marja de profit.

Indivizii doritori si capabili de a incalca legea reusesc usor sa se eschiveze de la plata darilor prin rambursari frauduroase de TVA, nedeclararea veniturilor, plata la negru a angajatilor, folosirea de paradisuri fiscale, etc. Este sufficient ca un astfel de individ sa isi reduca costurile aferente taxarii de catre stat cu 20% pentru a isi crea un avantaj insurmontabil fata de antreprenorul corect. In situatia unde vlaorea adugata reala este de doar 30% (70% este luat de stat) un antreprenor corect ar trebui sa fie cu 60% mai efficient de cat antreprenorul ce prin evaziune isi diminueaza darile cu 20% pentru a se mentine competitiv, lucru imposibil.

Ca urmare, societatea romaneasca, prin LEGI elaborate de LEGIUTOR favorizeaza Antreprenorul Evazionist in defavoarea Antreprenorului Corect. Antreprenorul Evazionist nu se gandeste de cat sa faca un profit rapid si sigur fara a crea o adevarata valoare adugata, fara a aduce un aport pozitiv economiei. Un Antreprenor Corect face investitii in tehnologie in marirea productivitatii, altfel nu poate face profit, fapt ce creaza locuri de munca bine platite si venituri sigure si constante prin taxare catre stat; dar acest lucru nu se poate intimpla deoarece obstacolele puse in calea Antreprenorului Corect de catre STAT sunt insurmontabile.

Nu numai ca, Antreprenorul Corect trebuie sa faca fata unor niveluri de taxare inrobitoare, nu numai ca trebuie sa reziste competitiei neloiale din partea celor ce fac evaziune fiscala aprobata tacit de reprezentantii statului, ci trebuie sa faca fata si hartuirii autoritatilor publice aflate adeseori in serviciul Antreprenorilor Evazionisti prin controale si amenzi aberante, prin nededucerea unor cheltuieli legitime ce in final duc la marirea si mai mult taxei generale de 70% anterior mentionata.

Din pacate lucrurile nu se opresc aici, cei care fac evaziune fara sa fie deranjati de stat, de obicei sunt abonati la contracte cu statul, contracte ce le genereaza profituri exorbitante ce le intaresc capitalul creand astfel competie neloiala celor care isi platesc taxele corect si nu au acces la contracte cu statul.

Romania are doua simple alternative; Mentine situatia actuala de Pseudo Feudalism fara sanse reale de prosperitate pentru omul de rand, sau face SCHIMBARI RADICALE, schimbari prin care societatea remunereaza acei indivizi corecti si capabili ce din resursele economisite sunt capabil prin inteligenta si creativitate sa combine capital productiv cu forta de munca disponibila pentru a crea o vloare adugata si productivitate ridicata generatoare de noi locuri de munca bine platite.