Suntem Saraci – DIN CAUZA SUPRATAXARII (II)

In legatura cu articolul anterior legat de supra taxare un cititor comenteaza urmatoarele:

“Nu , n-ai inteles abordarea mea.
Tu incerci sa argumentezi ca suntem saraci pentru ca platim impozite mari. Eu incerc sa-ti spun ca bugetul trebuie finantat de undeva. Eu nu sunt adeptul unui sistem care sa promoveze asistenta sociala, ci productivitatea.”

Da, argumentul meu este ca suntem saraci pentru ca platim impozite mari. Supra impozitarea devoreaza de capital antreprenorii autohtoni privandui pe acestia de efectuarea investitiilor in tehnologie pentru sporirea productivitatea muncii, pentru a echilibra decalajul fata de competitorii vestici.

Cine este azi antreprenor in romania? In mare, doar persoane ce fac afaceri cu “statul” tintiti dupa “tunuri”. Astfel de antreprenori aduc doar pierdere economiei generale nu si beneficii. Avem nevoie de a crea omului de rand, muncitor, inovator si plin de actiune, sansa sa economiseasca pentru a avea capitalul necesar sa devina el noua generatie a antreprenorilor romani, un antreprenor care sa nu urmareasca afaceri oneroase statului, sa nu urmareasca doar tunuri financiare ci sa urmareasca dezvoltarea de afaceri reale, productive, automatizate si tehnologizate producatoare de bunuri si servici competitive la nivel international atat din punct de vedere pret cit si din punct de vedere calitate.

Supra taxarea tintuieste potentiali antreprenori aducatori de mare beneficiu intregului popor si al statului in jugul saraciei fara de sanse.

Bugetul nu trebuie finantat, cheltuielile trebuie reduse, evaziunea fiscala trebuie eliminata. Legat de evaziune fiscala, de ce toti politicieni se impotrivesc strasnic informatizarii complete a sistemului de taxare din romania?  

“Acum ca sa facem o mica simulare pe cazul expus de tine in cele doua cazuri distincte:
1. Micsoram taxele, creste deficitul, ne imprumutam ca sa finantam deficitul, si pe vremea asta la dobanzi destul de mari, si tot asa, bulgarele se rostogoleste. Taiem din bugetul de la educatie, sanatate, rezulta ca toti taranii vor fi afectati si nici macar copiii taranului care munceste constiincios nu vor avea parte de o educatie buna, sau de asisenta medicala corespunzatoare.”

Scadrea taxelor nu insemna “imediat” si nu insemna crestrea deficitului.

Mai intii trebuie reduse cheltuielile:

- Sistemul medical trebuie privatizat; el este de fapt pseudo privatizat, fara cheltuieli suplimentare majore nu are acces nimeni la servicii medicale rezonabile.

- Sistemul de educatie trebuie si el privatizat, fara meditatii educatie = zero.

- Sistemul de pensii trebuie regandit si acceptat faptul ca inventia lui Bismark nu este de fapt un sistem de pensii ci o forma de asistenta sociala. Pensie se poate numi doar atunci cand banii provin din fonduri economiste.

- Reducerile de cheltuieli nu trebuie sa insemne a lasa oamenii fara acces la sanatate, fara acces la educatie, fara acces la un venit minim care sa le asigure un acoperis deasupra capului sau alimentatie si medicatie strict necesara. Asistenta sociala trebuie oferita dupa caz si in functie de necessitate. Nu ai bani, nu ai venituri pentru ca nu ai cum sau unde sa muncesti, statul nu te lasa sa mori de frig, de foame sau de probleme medicale. Ai, atunci platestele singur. Romania este un stat in care sunt prea multi asistati ce nu ar trebui sa fie asistati. Asta genereaza cheltuieli imense ce ne scufunda pe zi ce trece. De ce un om care castiga 2000 euro net pe luna trebuie sa aibe biletul la metrou subventionat sau caldura la apartament subventionata?

- Moratoriu pe investitiile statului timp de 5 ani exceptie bani aferenti cofinantare fonduri UE. Restul banilor trebuie ghidati cu preponderenta dezvoltarii firmelor Romanesti care sa produca bunuri si servicii ce azi sunt importate si care pot fi create efficient la noi in tara (creare locuri de munca, taxe pentru stat, reducere deficit import export)   

- Pentru inceput, cumuland toate taxele si acizele, statul nu trebuie sa ia unui cetatean mai mult de 50% din ceea ce produce. (in prezent statul isi insuseste peste 80%)

- Antreprenorii care investesc in tehnologii ce imbunatatesc productivitatea si calitatea trebuie sa aibe un regim special de taxare deoarece doar asa vom crea locuri de munca bine platite, firme platitoare de taxe la stat, si vom reduce dependenta de importuri.

In procesul scaderii taxelor, unii, temporar vor suferii mai mult ca acum; dar alta solutie de a iesi din acest cerc vicios nu exista. Trebuie sa lasi banii celor care au initativa, sunt creativi si muncitori, ca sa poata deschide firme la care acesti actuali asistati sa munceasca si sa isi asigure un trai mult mai bun de cat in prezent.

SUNTEM SARACI – DIN CAUZA COMPETITIEI EXTERNE NELOIALE

Cine apara antreprenorii Romani de competitie neloiala a entitatilor economice externe practicata atit din interior cit si din afara tarii? Teoretic, aparatorul ar trebui sa fie Consiliul Concurentei (http://www.consiliulconcurentei.ro/), practic, nimeni nu ne apara interesele economice nationale de un veritabil razboi economic ce actioneaza la nivel global, unde fiecare incerca prin ori ce metode sa isi creeze avantaje in detrimentul altora.

Dupa ani de socialism si economie central planificata, Romania a apelat la ideologia economiei capitaliste unde cheia succesului sta in libera competitie; o competitie transparenta bazata pe criteriul cerere si oferta unde castigatorul este acela care munceste mai mult, mai repede, mai bine, cu mai multa inovatie. Din pacate in Romania competitia intre entitatile economice autohtone si cele straine este una profund neechitabila.

Firmele vestice ce exporta bunuri si servicii in Romania adeseori au ajutor de stat direct sau indirect scotand de pe piata competitorii autohtoni ce nu au parte de un astfel de ajutor. Exemple sunt multe; mai vizibile sunt cazurile din agriculutura, productia de masini, industria petroliere, telecomunicatiile, industria chimica si manufacturiera, cercetarea tehnologica. Uni vor spune, dar si noi subventionam, da, corect dar sumele sunt infime, adeseori putinele subventii in mod dubios ducandu-se catre firme cu patronat strain (exemplu Ford) si nu catre antreprenori autohtoni. Diferenta de subventie intre infimul nostru si colosalul lor nu da atreprenorului local nici o sansa de supravetuire in lipsa implementarii unei competitii echitabile de catre Consiliul Concurentei. Nu mai mentionez aici avantajul masiv avut de tarile vestice ca urmare a dobanzii de finantare reduse artificial prin avantajul “privilegiului exorbitant” (De Gaulle) generat de monedele lor forte. 

Firme estice, din tari in curs de dezvoltare sau sarace nu au bani de subventii semnificative directe sau indirecte a exporturilor, dar sunt ajutate in realizarea competitiei neloiale prin reglementari legale a caror costuri sunt mult mai mici de cat ale reglementarilor autohtone rezultand in avantaje competitionale semnificative de partea acestora. Exemplu, firma chimica in Vietnam nu are nevoie sa mentina filtru aer foarte costisitoar anual, deversarea deseurilor toxice este ieftina in lipsa unor reglementari de mediu normale precum in Romania. Dar nu doar reglementarile de protectia mediului sunt generatoare de astfel de avantaje. Normele de protectia muncii, legislatia muncii, costurile aferente protectiei sociale si aici ma refer la cotributii pensii, servicii medicale, somaj, etc. toate acestea creaza competitie semnificativa neloiala din partea tarilor care nu au astfel de reglementari impotriva tarilor care au o legislatie ce apara drepturile angajatului, a mediului, etc.

Romania este prinsa intr-un cleste din care poate sa iasa doar prin implementarea unor metode de reducere a concurentei neloiale a entitatilor externe.

Toti practica concurenta neloiala; nu zic sa practicam si noi concurenta neloiala, dar trebuie sa facem ceva pentru a remedia ceea ce ni se intimpla, altfel nu vom ajunge nicaieri. Secretul succesului sta in acumularea de antreprenori puternici cu capital sanatos propriu si cu capacitate de a concura deschis toate entitatile externe. Actualmente, nu putem face competitie externa pe baza de ajutor de stat, nu avem banii necesari si nici competitie externa prin reglementari laxe reductoare de cheltuieli. Pe scurt nu avem nici o sansa. Consiliul Concurentei actual este profund inefficient si trebuie regandit complet, trebuie sa devina independent de vointa politica de lobiul entitatilor economice si fundamentat pe legislatie clara pro economie libera de piata si impotriva tuturor factorilor generatori de competitie neloiala.

Suntem Saraci – DIN CAUZA SUPRATAXARII

Societatea umana de la inceputurile Mesopotamiano Egiptene si pana in prezent a fost formata din Elite si Plebe. Uneori, intre cele doua clase a existat ceea ce noi azi numim clasa de mijloc. Aceasta a imbracat diferie denumiri, de la scribi in Egiptul antic la functionarii publici ai regatelor Chineze.

Dar cum a evoluat Plebea? In Antichitate ea a indeplinit predominant functia de sclav, in Evul Medium, treptat, notiunea de sclavie a inceput sa dispara fiind inlocuita cu iobagii, ca azi, plebea, nominal sa fie libera, dar este? Intrebare complexa ce tine de definitia libertatii.

Astazi Plebea, teoretic are nenumarate libertati; cea de exprimare, cea de miscare, libertatea de a fi presupus nevinovat pana la proba juridica contrarie, libertatea la o judecata impartiala, libertatea de a allege, de a desfasura activitati economice si politice, de a te angaja sau de a iti da demisia, libertatea de a nu fi maltratat fizic sau inchis fara judecata, dreptul la proprietate privata etc. (aceste libertati nominale sunt si ele uneori discutabile in functie de tara si organizarea politica statala). Toate acestea sunt incluse in asa numita CARTA A DREPTURILOR OMULUI.  

Din pacate libertatea Plebei actuale este este doar partiala, o veritabila fata morgana in lipsa libertatii principale, cea materiala. Totul de fapt se rezuma aici. In organizarea statala primitiva, elitele vroiau cat mai mult in detrimentul plebei. Ori ce libertate de expresie, de miscare, de organizare, era vazuta ca o amenintare directa la adresa bunastarii elitelor si ca atare strict reprimata. Cu timpul, elitele au dezvoltat mijloace mai eficeinte de control al Plebei fiind posibila libertatea iluzorie nu si  cea materiala. Azi, un membru al plebei, are asa cum am enumerat mai sus nelimitate drepturi tangentiale insa dreptul principal cel material lipseste aproape cu desavrsire. Ca atare, degaba ai libertate de exprimare, de proprietate, de organizare, de miscare, daca existenta ta materiala e complet la cheremul si intru bunastarea elitelor.

Sa luam un exemplu simplist pentru a demonstra situatia omului de rand, membru al Plebei Romane, om onest, platitor de taxe, angajat la firma onesta, platitoare de toate taxele:

Ion angajat cu carte de munca lucreaza 8 ore si produce 100 de paini prin eforturi propii. (asum ca el prin proprie forta face si focul si apa, si faina si drojdia si etc..)

Ce se intampla?

1. Taxe variate pe salariu = taxe firma plus alte impozite si acize REZULTA 50 paini la stat.

2. Cu salariu net in mana omul vrea sa cumpere paine dar pina sa ajunga acolo statul mai ia taxe pe proprietate, pe masina, pe autostrada, acize pe variate produse, pe benzina etc. REZULTA ~ 32 paini la stat.

3. Patronul vrea si el 8 paini ca deh, are si el de platit taxe pe profit, acoperire inflatie etc… REZULTA ~ 8 paini la patron…. Si nu am nici o problema cu asta atit timp cat e pe drept si ca rezultat al competitiei libere.

4. Dupa o zi de munca in care angajatul a produs 100 paini cu cate paini se allege ca rezultat al muncii sale? REZULTAT 10 (ZECE) paini!

5. Sa mai adaug si scenariul in care angajatul vrea sa tina bani rezerva pentru zile negre sa zicem echivalentul a 1000 de paini ce anual sunt erodati de inflatie cu 10%? Sa adaug aceasta pierdere la venitul final al angajatului?  Nu merg pina acolo…

CONCLUZIE:

In ziua de azi Plebea munceste dar primeste dreptul de a consuma aproximativ doar 10% din ce produce! (Acest lucru se poate masura aproximativ si Macro, (SUM[salarii nete anuale]-TVA)/PIB REZULTA ~ 10-12% consum din productie).

In Antichitate, productivitatea muncii fiind scazuta, o mare parte din activitatea omului de rand era producerea hranei. Sclavii din acea vreme primeau peste 50% din ce produceau!

In Evul Mediu, Plebea era legata de glie sub forma de iobagi. Si acum tin minte indoctrinarea comunista de la istorie unde nenorocitii de boieri asupreau tarani si le faceau zeciuala, adica le luau a zecea parte din ce produceau!

Azi, in societatea democratica si libera, omul de rand primeste 10% din ce produce! Cum vine asta? Ce fel de libertate este asta? Cum sa traim bine? Cum sa economisim pentru a investi? Cum?

Taxa pe avere si Latin-Americanizarea Romaniei

Taxa Averilor Mari si foarte mari a reaparut pe tipar. Cat de justificata ar fi o astfel de masura si care sunt cauzele ce ne-au adus in situatia de a lua in considerare o astfel de actiune? Care ar fi efectele unei astfel de masuri? De unde provin averile ce ar trebuie impozitate? De ce ar fi nevoie de banii proveniti din aceasta taxa? O pleiada de intrebari ce merita analiza si raspuns.

Latin Americanizarea Romaniei este evidenta din ori ce unghi ai privi-o. Cativa devin din ce in ce mai bogati, multi devin din ce in ce mai saraci, clasa medie ramanand medie doar din punct de vedere intellectual nu si material. Oamenii sunt diferinti, asta e clar; diferiti ca inteligenta, diferiti in vointa de a munci, de a risca, diferinti in capacitatea de a lua initiative. Si totusi se justifica distribuirea bunastarii atat de divergenta ca in Romania, putini atat de mult si multi atat de putin? Chintesenta economiei de piata este echilibrul adus de cerere si oferta, de mecanismele pietii libere, acolo unde dezechilibrele sunt autocorectate si nu permit devieri de sistem generatoare de mega oportunitati unora si dezavantaje multor altora. In Romania economia de piata libera nu functioneaza din foarte multe motive, mai toate tin de organizarea statala, si de modul in care reprezentantii statului isi indeplinesc atributiile. Si atunci, de ce sa penelizezi tocmai economia libera de piata cu taxe, taxe generatoare de bani care ar permite continuitatea unor birocrati ce mutilieaza libertatea economica si inerent prosperitatea tuturor?

Marile averi din Romania de unde provin? O parte punetm spune din mostenri – retrocedari (putine la numar), o alta parte sunt averi venite din strainatate dupa caderea cortinei de fier, o alta parte, aproape infima sunt averi formate de oameni cu abilitati creative, cu initiativa si curaj de a risca absolut fantastic, oameni ce merita pe deplin averea acumulata. Problema, si aici este calcaiul lui Achile, sta in covarsitoarea avere detinuta de indivizi ce au realizat-o din afaceri cu statul, din competitie neloiala (monopoluri, santajuri etc), si prin evaziune fiscala. Aceste activitati economice neortodoxe, in loc sa ajute societatea spre crestere nu fac de cat sa o afunde, ce valoare adugata regasesti in borduri instalate la suprapret ce se strica la primul inghet?

Daca trebuie cineva suprataxat atunci sunt firmele ce fac profituri din interactiunea cu statul sau entitatile acestuia. Si da, de ce nu, o taxa pe averea nedovedita. E greu sa prinzi evazionistii, dar e mai usor sa le identifici averea chiar si peste hotare. Atunci cand apar diferente majore intre venituri declarate si avere cumulata, statul trebuie sa actioneze necrutator, taxare 90%.

Taxarea averii realizate de un om onest, in urma unei munci asiduii, in urma eforturilor de ani de zile de acumulare conostinte, in urma riscarii bunastarii materiale ale familiei pentru a face investitii, nu poate fi interpretata de cit ca un atac direct asupra libertatii omului si asupra intregii tari. Munca, Creativitatea, Riscul, Initiativa trebuie stimulate, lenevia, lipsa de initativa, frica de a risca trebuie penalizate; altfel Romania nu are nici o sansa la progress. Ca sa nu mai discut si aberatia triplei taxari. Muncesti esti taxat, din ce ramane economisesti un ban, profitul anual iti este taxat iarasi prin inflatie si taxe generale, ca apoi sa vina cineva si sa zica …  da de ce ai caciula? Da caciula!

Care ar putea fi rezultatul taxei per avere?

- Capitalul privat ar parasi Romania, si fara capial nu exista munca productiva. Cu totii am fi mult mai saraci.

- Antreprenorii care ii dorim si care isi platesc toate taxele la stat vor fi nimiciti, vor disparea. Antreprenorii care nu ii vrem, care fac afaceri cu statul care sunt experti in evaziune fiscala, in mentinere monopoluri prin cumparare ordonante de urgetna etc etc.. nu o sa fie afectati.. ei vor prospera in continuare. Nu asa avanseaza Romania, nu asa eliminam discrepanta intre cei care au si cei care nu.

- Banii colectati din taxa per avere ar fi nesemnificativi.

- Colaps imobiliar garantat. Toata lumea ar vrea sa vanda activele din Romania (cei cu bani) si sa plece in strainatate. Si asa piata este devastata; daca implementam o astfel de taxa numarul vanzatorilor ar fi absolut gigantic, doar nu ar fi cineva normal la minte sa stea si sa astepte ca cineva sa vina si sa ii ia 2-5% din avere in fiecare an.

Ce ne facem cu cei multi si saraci? Solutia nu sta in redistribuirea averii de la cei care au la cei care nu au, solutia sta in implementarea unei economii de piata deplin functionale bazate pe fundamente stabile unde atrperenorii care ii dorim sa poata prospera, iar cei per care nu ii dorim, sa fie falimentari sau in puscarii.

In Romania de azi averea este infierata de cei multi si saraci, fapt in buna masura justificat deoarece in proportie covarsitoare aceasta avere a fost facuta nu pentru binele tuturor ci in detrimentul aproape tuturor. Totusi cei multi si saraci trebuie sa realizeze ca antreprenorii onesti, harnici, inovatori si cu initiativa sunt singura cale prin care cei multi si saraci ar putea traii mai bine. Daca atreprenorii corecti nu pot acumula bani cu ce se mai pot face investitii care sa creeze locuri de munca productive, salarii mai mari, taxe pentru stat si per total crestere economica?

Ne-au luat Rusii

Ne-au luat-o Rusii inainte! Se pare ca vecinii nostril din Est au si alte activitati de cat bautul spirtoaselor. Cineva a facut analize strategice economice si a ajuns la concluzia ca distribuirea populatiei in tara nu este eficienta din punct de vedere economic si propune crearea de mari centre urbane in detrimentul micro oraselor neperformante. 20 la numar ca sa fiu mai exact.

Cei specializati in engleza pot citi mai multe pe (http://www.telegraph.co.uk/news/worldnews/europe/russia/8137816/Russia-considers-biggest-population-redistribution-since-Stalin.html).

In Romania, ce facem? Continuam sa aruncam cu putinii bani pe care ii avem in borduri si trotuare comunale, in retele de apa potabila acolo unde oamenii nu au bani sa plateasca astfel de servicii, in drumuri intre localitati prapadite de care nu a auzit nimeni. Exista doua tipuri de investii de stat, cele care nu produc nimica, doar consuma, si cele care genereaza crestere economica iar in timp se platesc pe sine prin profiturile aduse firmelor si populatiei si prin taxele incasate de stat.

Analizand lumea moderna putem lesne observa ca marile aglomeratii urbane cu populatii peste 750,000 mii locuitori sunt minimum necesar pentru a asigura masa critica dezvoltarii economice. In Romania stam foarte prost la acest capitol. Bucurestiul cu a sa populatie in exces de doua milioane de locuitri se mandreste cu un somaj de sub 2.5%. Performanta nu gluma tinand cont de situatia economica dezastroasa a intregii tari. Ceva viata economica mai gasim si in alte citeva orase, Cluj, Constanta, dar nu suficienta; orasele nu au populatie suficienta. Productivitatea pare direct corelata cu dimensiunile concentratiei urbane.

Jumatate din populatia Romaniei traieste in Zone Rurale. Aici productivitatea din munca agricola este infima, iar cei cu alte activitati lucreaza pentru variate autoritati ale statului, deci nu produc valoare adugata reala tarii. Probabil doar 10 – 15% din populatie ar trebui sa aibe activitate agro zootehnica, restul in mod logic ar trebui sa traisca la orase si sa lucreze la firmele private. Si cand spun orase ma refer la orase cu populatie masiva nu la pleiada de catune darapanate neexistente din punct de vedere economic cu populatii de 10,000 - 150,000 locuitori.

Nu sunt adeptul statului pe post de investitor deoarece consider ca economia privata este capabila sa faca astfel de investitii mult mai eficient. Dar daca se fac investitii de dragul investitiilor hai mcar sa le facem cu cap.

- Agricultura sa fie clar agricultura interconectata cu mici asezari rurale.

- Orasele sa fie orase; ori ai un oras cu masa critica pentru prosperitate economica ori mai bine nu ai nimica.

- Banii de investitii trebuie amplificati prin parteneriate public private, eventual pentru anumite investitii scutiri de taxe etc. Sa nu mai mentionez atrageri de fonduri structurale UE.

-  Alegerea pe linga Bucuresti a inca 5-6 zone urbane targetate pentru dezvoltare masiva in urmatoarea decada. In 15-20 de ani Bucurestiul ar trebui sa aibe peste 4m locuitori iar alte 5-6 orase sa aibe o masa critica de locuitori pentru a permite prosperitate economica.

- Investitii pot fi facute in loc de borduri si drumuri in locuri oricum fara nici o speranta de viitor in extinderea anumitor orase, realizarea de PUG general, realizarea de infrastructura pentru zone de dezvoltare in parteneriat public privat a locuintelor viitorilor locatari si a factorilor de productie unde acestia vor lucra. Poate suna utopic ce spun, dar altfel cum se poate progresa?

- Daca investim 4 miliarde EURO anual hai sa sustinem si dezvoltare de factori de productie. Ce importam masiv si am putea fabrica la noi asasa? Sa zicem maisni de spalat, hai sa cream parteneriat public privat si sau stimulente economice pentru a permite si rentabiliza crearea a astfel de activitati in romania impuscand mai multi iepuri dintr-o lovitura. Locuri de munca, taxe pentru stat si concomitent reducerea deficitului import export.

Nu, nu propun sa facem ce a facut Ceausescu si ce intentioneaza sa faca Rusii; Mutarea fortata a populatiei. Ce propun este sa lasam lucrurile natural. Odata create resedinte si locuri de munca oameni vor migra singuri catre un loc unde pot fi mai productivi si unde pot traii mai bine.

Secretul sta in ceea ce nu s-a facut niciodata cum trebuie in Romania. DESCENTRALIZARE. Fiecare localitate trebuie sa fie lasata in pace cu taxele ei; minimalizare la maxim a redistributiei intre localitati bogate si localitati sarace. Astfel inct acele localitati care nu au succes economic sa fie lasate sa dispara asa cum si trebuie sa fie iar cele prospere sa aibe banii necesari pentru a creste pentru a face loc si altora la prosperitatea lor.

Inflatie vs. Deflatie.

Am dat peste recentul articol a lui Cristian Dogaru (http://cristiandogaru.blogspot.com/2010/11/despre-cum-sa-ne-plasam-economiile-si.html ) in care acesta sustine cu tarie teza deflationista luand in deradere adeptii tezei inflationiste.

Argumentul principal pe care se sprijina teza deflationista a lui Dogaru este experienta Japoniei din ultimi 20 de ani. Privit simplistic, la prima vedere sustinerea logica a tezei deflationiste pare corecta, dar daca intram in detalii lucrurile se pot schimba radical.

1. Argumentul Japonia a avut dobanda zero mult timp si tot au deflatie nu este un arugument. Daca populatia nu vrea sau nu are capacitatea de a se imprumuta pentru a consuma mai mult de cat castiga atunci dobanda de referinta zero nu te poate scoate din deflatie. O dobanda mica in functie de gradul de indatorare a polulatie poate cauza inflatie nu si deflatie.

2. Japonia a practicat variate metode de Quantitative Easing, dar acestea au fost mereu insuficiente pentru a crea inflatie. De ce? Simplu, Japonezi au avut si inca mai au o rata de economisire foarte mare. Banii castigati si necheltuiti (economisiti) au fost mereu peste suma “tiparita” prin variate metode de BOJ. Atit timp cit cineva consuma mai putin de cat tu consumi mai mult prin tiparire cum poti avea inflatie? Rata de economisire in USA si UE este mult prea mica pentru a contrabalnsa QE sau alte pseudo masuri similare astfel incat sa avem deflatie.

3. Guvernul Japonez a incercat sa contrabalaseze problemele economice ale economiei private prin cheltuieli publice de magnitudine gigantica. Scaderea de M2-M4 cauzata de “deleveraging” a entitatilor private fizice si juridice a fost contrabalansata masiv de creditul guvernamental. Normal asta ar fi trebui sa genereze inflatie, dar acest lucru nu s-a intimplat datorita iarasi economiilor massive facute de firme si populatie (potentiate de excedenul si el masiv import export). Cu toate ca Japonia are o datorie publica imensa, aceasta este apropape in totalitate finantata intern. Japonia ar fi avut inflatie doar daca cresterea datoriei publice ar fi fost atat de mare incat sa necesite credite externe. Aceasta situatie Japoneza nu poate fi repetata de USA sau UE. Fie din lipsa unui excedent masiv Import Export fie de lipsa acestui excedent distribuit relativ uniform tuturor tarilor EMU, nu doar la Germania si aferentul dezechilibrul UE al conturilor de capital intre PIGS si nordici.  

4. In USA se vorbeste de deflatie doar daca te uiti la M3 (http://www.shadowstats.com/alternate_data/money-supply-charts), dar daca te uiti la TMS “True Money Suply” (http://www.monetarycurrent.com/commentaries/37-newsflash/583-true-money-supply-growth.html) putem usor observa ca acest lucru este cit se poate de departe de realitate. Daca este sa luam in considerare TMS 2 (http://globaleconomicanalysis.blogspot.com/2010/07/money-supply-divergence-tms1-vs-tms2-vs.html) deflatia este si mai departe de cat ne imaginam. Iar graficele nu includ inca efectul QE2.

5. Japonia a avut deflatie pentru ca a exportat inflatie. A avut cui sa exporte inflatie, consumatorilor veroce USA si Europa. Azi, USA si Europa cui sa exporte inflatie pentru a intra in deflatie, Chinei, Indiei, Braziliei, consumul acestor tari e mult prea mic pentru a conta.

6. Economia privata profund afectata de criza isi restrange ponderea ca procentaj din PIB. Statul, pentru a evita contractia generala a PIB creste cheltuielile prin indatorare si variate metode QE rezultand in cresterea ponderii statului in PIB. Dar statul nu produce bunuri de stricta necessitate. Doar economia privata poate produce aceste bunuri de stricta necesitate, iar o economie privata in restrangere va genera o pneurie a acestor bunuri si inerent prin cerere si oferta o marire de prêt, deci inflatie. Cum poate o crestere a ponderii statului in PIB sa genereze deflatie imi este strain mie.

7. Deflatie mondiala iarasi este imposibil de imaginat datorita sistemului “fractional reserve” ce este aplicabil tuturor tarilor de pe glob. Imi este foarte greu sa cred ca vreo banca centrala va rezista tentatiei de apasare pe butonul tiparnitei in fata unei prapastii deflationiste. Sa nu uitam ca in “fractional reserve” cantitatea de bani trebuie sa creasca nominal continu altfel cu ce bani se platesc dobanzile?

Concluzii:

1. Elitele, aflate in controlul sistemului au optiunea de a isi pastra puterea de cumparare a banilor economisiti cu riscul deflatiei si de aici a colapuslui intregului sistem si ineret pierderea puterii de catre acestea sau au obtiunea sa isi vada o parte din avere diminuata de inflatie dar cu puterea ramasa intacta. Oare ce o sa aleaga? Eu zic, tiparnita (sau cum o fi altfel numita, QE, ETC).

2. Cei care dau sfaturi de genul, tineti 25% din economii in USD 25% in EURO 40% in RON si 5-10% in metale pretioase oare ce fumeaza? Pe termen scurt exista cicluri cand cash is king, dar aceste cicluri sunt efemere si se termina fara nici o notificare prinzand multi in clestele deprecierii puterii de cumparare. In 2008 cand toti spuneau cash is trsh de fapt el era king, acum cand toata lumea spune cash is king, de fapt e trash. Grosul populatiei este fericita cu dobanzile obtinute la banca, cei mai selecti, fericiti cu venituri ceva mai mari obtinute din obligatiuni, dar oare realizeaza cineva ca pe termen mediu si lung nici un instrument de economisire disponibil “cetateanului mediu Dorel” nu aduce de fapt vre-un profit ci doar pierderi? Realizeaza cineva ca dobanzile si veniturile nominale sunt de fapt mai mici de cat pierderea puterii de cumparare? Estimarile oficiale ale inflatiei sunt deaja ridicate la rang de magie neagra mai in toate tarile globului. Hocus pocus a la geometric averaging, hedonic adjustments, etc.. transforma acesti indici intr-un ideal instrument de  controlare a maselor.

3. In functie de avere, nu este recomandat tinutul ei in lichiditati cash in proportii mai mari de 20-30%.  (iar aici as migra catre monezile statelor cu situatie fiscala solida si resurse ce sa apere valoarea monedei gen Norvegia, Canada, Australia, Elvetia. Pe RON nu as miza, avem inflatie inmagazinata si neralizata masiva ca urmare a maririi cantitatii de bani din economie de BNR de tre ori in ultimi cinci ani. Inflatia in ultimi cinci ani a fost mai mica asa ca e doar o chestie de timp pina cand puterea de cumparare a RONului va scadea de 3 ori versus ce puteai cumpara in 2005. In ce sa iti tii restul averii de 70-80%? Imobiliare bine plasate si diversificate in mai multe regiuni – zone, si aici nu ma refer doar la romania. In propria firma, daca ai asa ceva. In ceva actiuni firme domeniu energetic, agroalimentar, resurse naturale si de ce nu diversificare si in alte domenii bine selectate. Aur - Argint ca pondere e recomandat 10-20%. Din 20% metale rezerva probabil ar fi indicat ca 2/3 sa fie argint iar 1/3 aur. Din 20% metale preferabil iarasi 2//3 sa fie rezerva fizica alocata preferabil in posesie iar 1/3 ETF pentru lichiditate. Detinerea de mai multe metale pretioase este recomandabila doar la averile mari acolo unde ai putea imprumuta metale pertioase pentru o dobanda, dar aici imprumutul trebuie sa fie acoperit de garantii ipotecare etc.

SUNTEM SARACI DIN CAUZA INFLATIEI (II)

La Articolul http://abciconomics.blogspot.com/2010/11/suntem-saraci-din-cauza-inflatiei.html am primit urmatorul comentariu:

Intrebare : Tiparirea de bani inseamna politica monetara expansionista. Asta tinde sa reduca dobanzile in piata. Cum se impaca asta cu afirmatia : "- Deoarece BNR pentru a ascunde efectele inflationiste si de depreciere a monedei nationale cauzate de marirea nesabuita a cantitatii de bani din economie TINE DOBANDA DE REFERINTA foarte ridicata" ?

Politica monetara expansionista (tiparirea de bani) nu reduce dobanzile.

A. Dobanzile ar putea fi reduse de cresterea cantitatii de bani daca:

1. Am avea un sistem inchis fara alti factori care sa influenteze dobanda. Idealistic, daca tiparesti mai multi bani, oferta de bani creste, iar intr-un sistem unitar inchis cererea de bani ar ramne fixa. De aici ar rezulta o scadere a costului banilior prin mechanism cerere si oferta, cost al banilor care de fapt este reprezentat de dobanda.

2. Daca dobanzile ar fi stabilite liber de piata prin mecansm cerere oferta, lucru care in Romania nu se intimpla, BNR impunand prin mijloacele legale disponibile dobanda care o crede cea mai buna pentru indeplinirea unui anume scop sau dobanda care o crede a fi cea de echilibru intre cerere si oferta. Din pacate dobanda impusa de BNR nu este si nu are cum sa fie cea corecta indifferent, chiar asumand cele mai bune intentii din partea acestora.

Angajatii BNR nu au cum sa stie mai bine ca piata libera care este dobanda corecta.

B. Din pacate dobanzile in Romania nu pot fi reuduse de o politica monetara expansionista.

1. Cantitatea de bani creata suplimentar de BNR nu are cum sa genereze dobanzi micsorate deoarece marea majoritate a banilor creati din nimic se orienteaza catre consum, consum ce este satisfacut prin import factor ce pune presiune de depreciere pe moneda nationala, o reactie naturala cerere si oferta de echilibrare a sistemului. Dar BNR nu lasa aceasta echilibrare, mareste sau mentine dobanda de referinata mult peste nivelul ei de echilibru dictat de economie pentru a atrage capital investitional strain, pentru a balansa partial prin acest capital strain cheltuielele aferente importului suplimentar.  

2. O parte din cantitatea de bani creata suplimentar se transforma in depozite, Din pacate noi avem o economie Eurizata, marea majoritate a depozitelor sunt in valute forte si nu in Leu. Acest lucru pune presiune de depreciere pe Leu, iar dobanda la Leu creste obligatoriu pentru a balansa cererea si oferta. Oameni nu sunt chiar asa de necunoscatori precum par. Identifica imediat cantitatea de bani suplimentara ce inunda economia iar pentru depozitele in Lei cer si vor automat dobanzi mai mari, altfel trec automat pe Euro, Dolar, etc.

3. Romania nu are valuta forte ca USA, nu poate sa tipareasca fara sa afecteze direct moneda nationala.

4. Crearea de bani fara acoperire de BNR creaza consum bunuri si servicii penste nivelul de productie. Aceasta discrepanta intre consum si productie este echilibrata de importuri, importuri platite pe termen scurt prin dobanzile ridicate ce atrag capital strain si partial prin credite externe, credite ce la un moment dat trebuiesc platite cu tot cu dobanzi ridicate. In momentul cand statul plateste aceste credite, trebuie sa vanda Leu si sa cumpere valuta forte, actiune ce are efect puternic de devalorizare asupra monedei nationale, efect balansat de ridicarea dobanzii.

C. Concluzie

1. Actiunea BNR de a mari cantitatea de bani din economie are o corelare stricta si directa cu inflatia.

2. BNR tine dobanda de referinta ridicata pentru a preveni o echilibrare naturala a cererii si ofertei (productie - consum) ce ar avea loc prin deprecierea monedei nationale.

3. Inflatia BNR, dobanzile exorbitatnte BNR, afecteaza grav competitivitatea antreprenorilor autohtoni restrictionandule acestora accesul la tehnologii ce ar mari exponential productivitatea antreprenoriala si capacitatea antreprenorilor de a oferi remuneratie mai ridicata angajatilor. (Vezi exemplu din articolul anterior)  

SUNTEM SARACI - DIN CAUZA INFLATIEI

Inflatia inhiba cresterea productivitatii prin tehnologizarea productiei, thnologizare ce este posibila doar prin investitii in capital de productie. Dar acest lucru nu este posibil deoarece datorita inflatiei ridicate dorita de BNR antreprenorul Roman nu poate economisi bani in termini reali pentru achizitia de tehnologie superior productiva si nici nu poate sa imprumute bani la dobanzi competitive fata de competitorii vestici. Pentru a intelege mai usor mecanismul sus mentionat va propun un exemplu comparativ intre un investitor Roman si unul German:

Linie automata robotizata care produce “A”. Cost achizitie linie automata = 1mEur.

A. ROMANUL: Cumpara linie automatizata cu credit DAE 17%. Cost Lunar Dobanda de 14,000EURO. Salariu total angajat controlor linie robotizata = 1,500 EURO (elimin costul materiei prima, amortizare si alte costuri pentru usurinta exemplului)

TOTAL COST LUNAR INVESTITOR ROMAN = 15,500EURO

B. GERMANUL: Cumpara cu credit DAE 3%. Cost Lunar Dobanda de 2,500EURO. Salariu total angajat controlor linie robotizata = 6,000 EURO (elimin costul materiei prime, amortizare si alte costuri pentru usurinta exemplului) rezulta COST TOTAL LUNAR = 8,500EURO Tinand cont de cost scazut Germanul are bani, 1,500Euro pentru publicitate, adaos calitate superioara si stimulare piete de desfacere

TOTAL COST LUNAR INVESTITOR GERMAN = 10,000EURO

C. CONCLUZIE:

1. Chiar daca investitorul Roman plateste un salariu fortei de munca de 4 ori mai mic de cit cel platit de Investitorul German costurile sale la valoarea adugata sunt cu peste 50% mai mari chiar daca Germanul cheltuieste in plus bani pe mediatizare, piete de desfacere suplimentare si pentru adaus de calitate produselor finite.

2. In Romania se discuta intens de productivitatea redusa, dar nimeni nu se intreba care este adevarata cauza. Da, Muncitorul German, este mai performant ca cel Roman dar oare asta nu e doar cauzat de salariul mai mare primit? Oare daca Muncitorul German ar fi platit la fel de prost ca cel Roman nu ar fi la fel de performat? Se stie ca Romanii angajati in vest sunt foarte performanti. Asta intareste cele mentionate mai sus. Problema LIPSEI DE PRODUCTIVITATE IN ROMANIA sta in DOBANDA CREDITARII. Dupa cum bine puteti observa mai sus. Faptul ca Germanul obtine bani pentru achizitie tehnologie la costuri mult mai scazute ca in cazul Romanului, ii creaza acestuia o competitivitate cu peste 50% mai mare de cit cea a Romanului chiar daca acesta este platit mult mai putin.

D. DE CE avem dobanzi la creditare mult mai scumpe in comparativ cu dobanzile din vest?

                - Deoarece BNR mareste cantitatea de bani din economie fara acoperire (cantitatea de bani s-a marit de 3 ori in ultimi 5 ani). Daca BNR ar mentine Baza Monetara FIXA si MASA MONETARA stabila sau in crestere cu maxim rata PIB reala, atunci inflatia in Romania ar fi mult mai mica.

                - Deoarece BNR pentru a ascunde efectele inflationiste si de depreciere a monedei nationale cauzate de marirea nesabuita a cantitatii de bani din economie TINE DOBANDA DE REFERINTA foarte ridicata

                - Deoarece BNR prin activitatea sa de reglementare permite bancilor sa actioneze netransparent si necompetitiv.

                - Deoarece avem politicieni incapabili care prin actiunile lor genereaza neincredere pe plan extern.